Standardul Editurii pentru acceptare, spre publicare, a unui manuscris are în vedere câteva repere. Pentru obţinerea unui ISBN, sugestiile prezentate în continuare pot fi considerate ca parte din procesul de îmbunătăţire a calităţii manuscrisului şi a fluidizării procesului de lucru.

Manuscrisul trebuie să fie predat în formă finală şi completă, cu o structură clară şi corect alcătuită – diviziunile de diferite tipuri trebuie să curgă în ordine şi să fie marcate în mod uniform.

Textul trebuie cules cu diacritice, cu obligaţia respectării Hotărârii Prezidiului Academiei Române privind aplicarea grafiei cu „â”, şi redactat, conform normelor limbii române (impuse de ediţiile actualizate, sub egida Academiei Române, ale Îndreptarului ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Dicţionarului explicativ al limbii române şi Gramaticii limbii române).

Manuscrisul urmează a fi însoţit de o declaraţie de onestitate şi de două recomandări din partea unor personalităţi în domeniu, în care se apreciază categoria, actualitatea şi utilitatea lucrării, precizându-se, totodată, şi acel segment al potenţialilor cititori cărora aceasta se adresează.

Mottourile, dedicaţiile sau mulţumirile trebuie să figureze de la început în manuscris, pentru o paginare corespunzătoare.

Este recomandat ca manuscrisul să fie însoţit de o prefaţă/cuvânt-înainte, un text favorabil despre carte, care să cuprindă motivele care ar trebui să suscite interesul de a fi lecturată, o prezentare succintă a subiectului, a tematicii volumului, a abordării epistemologice, metodologice, culturale, a scopurilor urmărite în elaborarea lucrării, eventual, date despre cercetarea care a stat la baza elaborării volumului.

Structural, textul propriu-zis trebuie să fie precedat de o pagină de titlu, care să conţină prenumele şi numele autorului, opţional gradul didactic; de titlul cărţii (şi subtitlul, dacă este cazul); de un sumar şi, eventual, de o prefaţă şi/sau de un cuvânt-înainte, scris(ă) de către o altă persoană, fiind necesară menţionarea numelui acesteia, iar în cazul traducerilor, se va specifica numele traducătorului. Dacă este o ediţie revăzută, se impune a fi menţionat. La sfârşitul manuscrisului, va apărea bibliografia şi, dacă este cazul, un index.

Sumarul va respecta întocmai conţinutul lucrării, cu evidenţierea clară a nivelurilor de titlu (părţi, capitole, subcapitole). În cazul unei structuri ramificate, sumarul trebuie să conţină subdiviziunile detaliate până la un anumit nivel (de exemplu, titlurile, capitolele, secţiunile, nu şi paragrafele), după cum se consideră de către autor ca fiind relevant pentru subiectul cărţii.
Tematica abordată se impune a fi cea aferentă domeniilor politico-militar, geopolitic, geostrategic, de securitate, istoric, informaţional, diplomatic, cibernetic, economic.

În privinţa conţinutului cărţii, ideile expuse ar trebui să prezinte cel puţin un punct de vedere original al autorului şi să se concentreze în jurul acestuia. Expunerile deductive trebuie să aibă consistenţă logică şi să plece de la premise demonstrabile, observabile sau verificabile. Capitolele trebuie să fie echilibrate din punctul de vedere al conţinutului.

Compoziţia grafică a coperţii va fi stabilită împreună cu designerul Editurii. Acurateţea conţinutului, precum şi acceptarea coperţii se vor certifica prin semnarea Bunului de tipar.